M

In prima casa in care am stat n-am avut nici o floare. Multa vreme n-aveam nici macar o vaza pentru ocazionalele flori primite de 1 - 8 Martie.
Am stat acolo vreo 3 ani ... si au fost 3 ani frumosi, de inceputuri, cu multe greutati si inca si mai multe bucurii.
Aveam un balcon maricel si suficienta lumina. Nu era mult loc, ce-i drept, niciodata nu e suficient loc intr-o garsoniera, insa era mult mai mare decat camera de camin pe care o imparteam cu alte 3 fete.
La fel cum camera de camin mi se parea mare pe langa dormitorul pe care il imparteam cu fratele meu acasa.
De fapt, din tot dormitorul, spatiul meu intim era alcatuit dintr-un pat si o etajera cu carti si catva amintiri.

Mama a avut mereu flori acasa, un balcon intreg, fiecare pervaz acoperit de flori, iar dupa ce am plecat pe rand la facultate, intai eu si apoi fratele meu, s-a intins si mai mult - pe birou, pe masa, pe terasa.
Nu-mi placeau cand eram mica, era o grija in plus pentru mine sa am grija sa ud florile si sa le curat, sa fac curat pe pervaz... nu erau florile mele si nu-mi era drag sa am grija de ele.

In casa de acum stau de aproape 5 ani si incet incet m-au cotropit plantele :)

Cred ca incet incet ma transform in mama...