Wednesday 23 September 2009

Tomo

Ok, so am fost azi si gata - I did it. Faced one of my fears, just went ahead and did it.
Acum astept rezultatul, sau mai bine zis confirmarea.

E clar ca o amanare e inutila, nu e ca si cum mai incolo o sa fie mai usor - same shit, different day. N-o sa fiu mai dispusa sa fac asta peste o luna, sau peste 6 luni, insa e probabil ca va fi mai dificil si mai grea recuperarea.

Cel mai dificil lucru de acceptat cand mergi la doctor este ca esti total si absolut helpless, beyond a doubt. Nu e nimic acolo care sa-ti fie familiar, cu care sa te poti juca si sa ajungi sa-l stapanesti. Totul - de la doamna de la casierie care stie sa ceara numai sume cu 3 cifre - pana la metalul rece si plasticul dur, totul e neprietenos.
Si oricat ai incerca sa glumesti, sa zambesti, sa clipesti des, sa storci un zambet de la ei - trust me, not gonna happen!

Poate doar la final, cand iti dau chitanta
:P

No comments: